12/31/2009
12/30/2009
12/28/2009
12/26/2009
Stimularea motivatiei de a invata fizica cu Algodoo
Algodoo is a 2D-simulation environment for creating interactive scenes in a playful, cartoony manner, making use of the physics that we use to explain our real world. Algodoo is designed to encourage young people’s own creativity, ability and motivation to construct knowledge. The synergy of science and art makes Algodoo as educational as it is entertaining. Algodoo applies a constructionistic learning paradigm - learning by designing, constructing and exploring physical systems.
Ora de educatie plastica
232 de desene ale unor pictori celebri si scene din Vechiul si Noul Testament asteapta sa fie umplute de culoare aici .
12/25/2009
12/24/2009
12/23/2009
Cu putina logica ........trecem marea !
Un joc care-i pune pe cei mici sa rezolve in mod distractiv o problema de logica .
http://sample.iboard.co.uk/activity/maths/.op4gd4Gp1Jy6di3XWshMc
http://sample.iboard.co.uk/activity/maths/.op4gd4Gp1Jy6di3XWshMc
12/22/2009
Imagination
Kseniya Simonova is a Ukrainian artist who recently won the "Ukraine's Got Talent" competition. She uses a giant light box, dramatic music, imagination and "sand painting" skills to interpret the invasion and occupation of her country from 1941-1945.
The video includes two songs by Apocalyptica.
Poezii pentru copii
Acest site de poezii este gandit sa fie un ghid pentru cei care citesc si scriu poezie. El cuprinde atat literatura clasica dar mai alex texte noi ale poetilor romani, originale, contemporane.
Puteti gasi aici poezii romanesti pentru copii pe care le puteti folosi in momentele de lectura cu copiii, scurte materiale despre poezie si despre tehnica literara a poeziei pentru copii, si in curand si poezii alese din creatia marilor scriitori si poeti romani: de la Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri si Tudor Arghezi pana la Mircea Cartarescu si Liviu Nanu.
Lecţii
-Prietenia ce-i?
Maria mă întreabă,
-Un clinc de clopoţei,
Şi-un fluture în iarbă!
-Ce poţi te rog să-mi spui
De fiinţa ce mi-e mamă?_
-Icoană prinsă-n cui,
O sfântă într-o ramă!
-Ce-nseamnă, nu-nţeleg,
Iubirea pentru-aproape?
-Când flori eu îţi culeg
Şi te sărut pe pleoape!
-Dar dorul dând fiori,
Ce poate ca să fie?
-Parfumul unei flori,
Numită iasomie!
-Dorinţa de frumos,
Aceasta ce e oare?
-Când tu priveşti de jos,
Un răsărit de soare!
-Dar cum e să iubeşti
Băieţi la grădiniţă?
-Când mare ai să creşti,
Vei şti c-ai fost fetiţă!
-Şi tot ce văd acum,
În jurul meu, mirată?
-Sunt multe taine-n drum,
E viaţa minunată!
-Câţi ani călătoresc
Până ajung la stele?
-Hai, vezi cum se iubesc,
Atâtea rândunele!
-Copilăria, zici,
Cât viaţa toată ţine?
-De simţi un licurici
În suflet lin că vine!
Lidia Batali
Puteti gasi aici poezii romanesti pentru copii pe care le puteti folosi in momentele de lectura cu copiii, scurte materiale despre poezie si despre tehnica literara a poeziei pentru copii, si in curand si poezii alese din creatia marilor scriitori si poeti romani: de la Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri si Tudor Arghezi pana la Mircea Cartarescu si Liviu Nanu.
Lecţii
-Prietenia ce-i?
Maria mă întreabă,
-Un clinc de clopoţei,
Şi-un fluture în iarbă!
-Ce poţi te rog să-mi spui
De fiinţa ce mi-e mamă?_
-Icoană prinsă-n cui,
O sfântă într-o ramă!
-Ce-nseamnă, nu-nţeleg,
Iubirea pentru-aproape?
-Când flori eu îţi culeg
Şi te sărut pe pleoape!
-Dar dorul dând fiori,
Ce poate ca să fie?
-Parfumul unei flori,
Numită iasomie!
-Dorinţa de frumos,
Aceasta ce e oare?
-Când tu priveşti de jos,
Un răsărit de soare!
-Dar cum e să iubeşti
Băieţi la grădiniţă?
-Când mare ai să creşti,
Vei şti c-ai fost fetiţă!
-Şi tot ce văd acum,
În jurul meu, mirată?
-Sunt multe taine-n drum,
E viaţa minunată!
-Câţi ani călătoresc
Până ajung la stele?
-Hai, vezi cum se iubesc,
Atâtea rândunele!
-Copilăria, zici,
Cât viaţa toată ţine?
-De simţi un licurici
În suflet lin că vine!
Lidia Batali
12/20/2009
12/19/2009
Interactagram.com
Diagrame interactive care pot facilita invatarea / predarea unor concepte din domenii precum : fizica , astronomie sau matematica .
Legea gazului ideal ( simulare )
Relatia intre temperatura , presiune si volum
http://interactagram.com/physics/thermodynamics/kineticTheory/idealGasLaw/index.php
http://interactagram.com/physics/thermodynamics/kineticTheory/idealGasLaw/index.php
12/18/2009
Un experiment vizual inedit
Declinul marilor imperii coloniale pe parcursul sec. al XIX -lea si al XX-lea :
Visualizing empires decline from Pedro M Cruz on Vimeo.
http://mondeguinho.com/master/visual-experimentations/visualizing-empires
12/17/2009
12/15/2009
12/13/2009
Matematica distractiva
Mr Frog are nevoie de ajutorul tau ! Da-i coordonatele x si y pentru zbor , astfel va servi masa la timp !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/ctf/ctf_hotmath.swf
Alege numerele in functie de divizibilitatea lor si nu avaria niciunul !
Politia supravegheaza intreaga actiune !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/numbercop/numbercop_hotmath.swf
Nu suporti gandacii si-i interceptezi rapid cand iti invadeaza foaia de calcul !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/kp/kp_hotmath_sound.swf
Iti amintesti jocul Tetris ? Il gasesti aici dar intr-o alta dimensiune !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/factortris/factortris_hotmath_sound.swf
http://hotmath.com/hotmath_help/games/ctf/ctf_hotmath.swf
Alege numerele in functie de divizibilitatea lor si nu avaria niciunul !
Politia supravegheaza intreaga actiune !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/numbercop/numbercop_hotmath.swf
Nu suporti gandacii si-i interceptezi rapid cand iti invadeaza foaia de calcul !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/kp/kp_hotmath_sound.swf
Iti amintesti jocul Tetris ? Il gasesti aici dar intr-o alta dimensiune !
http://hotmath.com/hotmath_help/games/factortris/factortris_hotmath_sound.swf
12/12/2009
Jouer en classe : pourquoi pas ?
http://www.inrp.fr/vst/LettreVST/48-octobre-2009.htm
http://www.discip.ac-caen.fr/histgeo/ludus/ppas.htm
Quelques échantillons de jeux testés en classe
Education civique :
Histoire ancienne :
Géographie :
Histoire contemporaine :
Voilà un petit jeu d'émulation facile à mettre en oeuvre. Il trouve sa place en classe de quatrième après l'étude des courants de la peinture au XIXème à laquelle il sert d'évaluation. Les élèves sont par équipes. Il leur est proposé un certain nombre de reproductions de tableaux dont ils doivent nommer le courant d'appartenance (en brandissant en silence une pancarte choisie parmi cinq portant les noms des cinq grands courants picturaux : néo-classiques, académiques, romantiques, réalistes, impressionnistes) à l'aide d'un tableau de synthèse préparé à l'avance. Les élèves peuvent demander un zoom sur telle ou telle partie de l'image afin d'examiner les détails (seulement si l'on dispose d'un lecteur de CDI ou de CD-ROM et d'un dispositif de visionnement collectif).
Une deuxième partie est ensuite proposée à laquelle les élèves participent individuellement et sans l'aide du tableau de synthèse.
http://histgeo.discip.ac-caen.fr/ludus/index.htm
http://www.discip.ac-caen.fr/histgeo/ludus/sommfiche.htm
http://www.discip.ac-caen.fr/histgeo/ludus/ppas.htm
Quelques échantillons de jeux testés en classe
Education civique :
La classe de 3ème est séparée en deux groupes : députés et sénateurs du Parlement français. L'enseignant représentant le ministre de l'Education Nationale, dépose un projet de loi généreux sur la gratuité des cantines scolaires ... et ses inévitables contreparties financières. Les élèves ont débattu, amendé, voté la loi ... et compris en quinze minutes le mécanisme de la "navette".
Les élèves de sixième, répartis en petites équipes représentant les cités grecques de l'âge classique, négocient âprement sur la conduite à tenir face à l'invasion perse, menée de main de maître par un enseignant impitoyable. Antoine et Céline, spartiates pour l'heure, décident de laisser Julie, Pierrick et Jennifer, les Athéniens, se débrouiller seuls face à la bataille qui s'annonce en mer Egée. Les autres équipes-cités attendent prudemment la fin des combats.
La récréation a sonné mais les élèves, représentant diverses associations aux objectifs divergents, refusent de sortir tant qu'ils n'auront pas définitivement protégé le littoral de Benidorm face à l'infâme promoteur immobilier qui aime tant les hôtels de vingt étages le long de la plage. Or, les élèves viennent de comprendre que pour résister, il est préférable de coopérer entre eux....
Christophe, le seul député à la Convention de la classe, se demande s'il votera la mort du roi ou un simple exil, choix difficile pour un avocat amoureux des Lumières. Il n'a pas suivi le même parcours que Samuel, artisan boucher devenu sans-culotte impitoyable et qui utilise souvent ses couteaux en dehors de son échoppe parisienne. Alain, curé réfractaire, est quant à lui toujours caché dans les caves d'un hôtel particulier de Nantes alors que Roseline, ci-devant princesse de sang royal émigrée en Angleterre, vient de comprendre qu'être femme et noble ne sont pas des atouts majeurs dans la France de la Révolution.
Le jeu des courants de la peinture au XIXème siècle.
Voilà un petit jeu d'émulation facile à mettre en oeuvre. Il trouve sa place en classe de quatrième après l'étude des courants de la peinture au XIXème à laquelle il sert d'évaluation. Les élèves sont par équipes. Il leur est proposé un certain nombre de reproductions de tableaux dont ils doivent nommer le courant d'appartenance (en brandissant en silence une pancarte choisie parmi cinq portant les noms des cinq grands courants picturaux : néo-classiques, académiques, romantiques, réalistes, impressionnistes) à l'aide d'un tableau de synthèse préparé à l'avance. Les élèves peuvent demander un zoom sur telle ou telle partie de l'image afin d'examiner les détails (seulement si l'on dispose d'un lecteur de CDI ou de CD-ROM et d'un dispositif de visionnement collectif).
Une deuxième partie est ensuite proposée à laquelle les élèves participent individuellement et sans l'aide du tableau de synthèse.
http://histgeo.discip.ac-caen.fr/ludus/index.htm
http://www.discip.ac-caen.fr/histgeo/ludus/sommfiche.htm
Vallée de Chamonix
http://www.aiguilles-chamonix.com/
Vallée de Chamonix : Cu un clic in partea stanga a ecranului survolati Masivul Mont Blanc la bordul unui elicopter !
Vallée de Chamonix : Cu un clic in partea stanga a ecranului survolati Masivul Mont Blanc la bordul unui elicopter !
What's HeyWhatsThat?
You hike to the top of a mountain or pull off at a scenic overlook. You see mountains in the distance. Which mountains are they? HeyWhatsThat will tell you, providing a 360° panoramic sketch labeled with the names of the peaks you're looking at. From almost anywhere in the world. Via web, email and mobile phone.
http://www.heywhatsthat.com/faq.htmlhttp://www.heywhatsthat.com/planisphere.html
Sarbatoarea bucuriei in lume : Craciunul
12/10/2009
12/04/2009
Joyeux Temps des Fêtes en Chansons !
Cantece in limba franceza
Les chorales de la Commission scolaire des Draveurs vous invitent à chanter avec eux des airs du Temps des Fêtes sous deux formats: Le train de Noël et Le Calendrier de l'Avent. Les chorales sont formées de jeunes âgés de 6 à 12 ans de la ville de Gatineau (Québec). Bravo à ces élèves ainsi qu'aux enseignantes et enseignants qui leurs permettent de vivre la joie de chanter!
En décembre, nous recevons plus de 1,500 visiteurs par jour provenant de partout à travers le monde : Canada, France, Suisse, Belgique, Turquie, Italie, États-Unis, Espagne, Allemagne, Roumanie, ... Merci de votre visite. Les enfants sont très fiers de vous souhaiter un
Joyeux Temps des Fêtes en Chansons!
Les chorales de la Commission scolaire des Draveurs vous invitent à chanter avec eux des airs du Temps des Fêtes sous deux formats: Le train de Noël et Le Calendrier de l'Avent. Les chorales sont formées de jeunes âgés de 6 à 12 ans de la ville de Gatineau (Québec). Bravo à ces élèves ainsi qu'aux enseignantes et enseignants qui leurs permettent de vivre la joie de chanter!
En décembre, nous recevons plus de 1,500 visiteurs par jour provenant de partout à travers le monde : Canada, France, Suisse, Belgique, Turquie, Italie, États-Unis, Espagne, Allemagne, Roumanie, ... Merci de votre visite. Les enfants sont très fiers de vous souhaiter un
Joyeux Temps des Fêtes en Chansons!
12/03/2009
Două poveşti indiene şi câte ceva despre şcoală şi stres
,,Sistemul educaţional indian e departe de a fi unul ideal. Marile lui probleme cred că sunt formalismul excesiv la catedră, amatorismul multor dascăli şi incapacitatea indienilor de a urma cu stricteţe planuri dinainte întocmite. Cu toate astea, în India se instituie un altfel de raport între profesor şi şcoală şi, mutatis mutandis, între profesor şi elev sau student. Într-o lună de zile, n-am semnat nici măcar o singură hârtie cu caracter administrativ. Secretariatul, care în România tinde să fie cu atât mai important cu cât delegă mai multe competenţe către profesori, se ocupă de hârtii, orare, săli, taxe şi alte lucruri de genul acesta. Spectaculoasă, însă, cu adevărat, nu e această până la urmă normalitate, ci relaţia profesor-elev/student. Pentru început, vă voi spune două poveşti:
În “Mahabharata” se spune că Eklavya era un tânăr dornic să înveţe. Fiind din cea mai de jos castă, nu putea spera să fie elevul vestitului profesor Dronacharya. Ştiind aceasta, Eklavya construieşte o statuie a profesorului său, pe care obişnuieşte să o venereze (în India, până şi astăzi, profesorul este echivalentul unui Guru). Într-o zi, Dronacharya, alături de Arjuna, discipolul său, se plimbau prin pădure când au auzit un câine lătrând. Supărat şi deranjat de lătratul câinelui, Eklavya, care se afla şi el în aceeaşi pădure, tinteşte cu arcul de la mare distanţă drept în gura câinelui. Profesorul se arată uimit de o asemenea îndemânare şi îl întreabă pe Eklavya cine l-a învăţat să tragă atât de bine cu arcul. Încântat că se află în sfârşit în faţa celui a cărui statuie obişnuia să o venereze, tânărul mărturiseşte că a luat toate cunoştinţele de la profesor, deşi nu s-au întâlnit niciodată. Dronacharya este surprins şi îşi cere plata (în India, tradiţia spune că un profesor poate cere orice elevului sau studentului său ca răsplată pentru învăţătura oferită): vrea nici mai mult nici mai puţin decât degetul mare de la mână dreaptă a lui Eklavya. Pentru un arcaş, acesta era, evident, sacrificiul suprem. Cu toate acestea, tânărul îşi taie degetul şi îl depune bucuros, fără să protesteze, la picioarele gurului Dronacharya. În ciuda handicapului, Eklavya continuă să îşi desăvârşească arta mânuirii arcului şi în cele din urmă profsorul va cere iertarea lui Dumnezeu pentru sacrificiul cerut tânărului.
O altă istorioară povesteşte cum că în faţa unui om credincios se înfăţişează, în acelaşi timp, Dumnezeu şi propriul său profesor. Omul este confuz, nu ştie ce picioare ar fi potrivit să atingă mai întâi (se păstrează încă, în special în zonele rurale, aceasta tradiţie ca elevul să atingă picioarele profesorului său în semn de respect, oriunde sau oricând l-ar întâlni). Dumnezeu, văzând şi înţelegând ezitarea omului, îi spune că prima dată ar trebui atinse picioarele profesorului. Argumentul Lui e simplu: profesorul este cel care l-a condus pe om către Dumnezeu.
Acestea sunt poveştile… Dacă vulgarizăm interpretarea lor, mă tem că vom înţelege de aici că profesorul e în societatea indiană un fel de semizeu căruia i se poate tolera orice. Evident, nu e aşa. India s-a schimbat mult de la câştigarea independenţei şi continuă să se schimbe într-un ritm accelerat pe zi ce trece. Ca oriunde altundeva în Europa, studenţii simt diferenţa dintre un profesor şi altul. Însă, ca niciunde în Europa de azi, politeţea studentului indian este regula sistemului educaţional şi nu excepţia. La intrarea într-o sală de curs, studenţii se ridică în picioare şi rămân aşa până când li se acordă permisiunea de a se aşeza. Dacă nu li se acordă, pot rămâne în picioare chiar şi întreaga oră. Rare sunt cazurile în care un student fumează în faţa propriului său profesor. Când devin adulţi, în preajma foştilor profesori continuă să aibă acelaşi comportament. Le ating picioarele în semn de respect, chiar dacă se întâlnesc întâmplător pe stradă. Pentru europeanul zilelor noastre, toate acestea sunt gesturi ridicole care pot fi considerate simptome ale unei obedienţe excesive, specifică societăţile pre-moderne. În India, însă, gesturile despre care am vorbit nu au simplă valoare ritualică (deşi nici măcar aceasta nu e întotdeauna atât de simplă pe cât ne place uneori să credem). Deşi mai are de făcut multe pentru eradicarea analfabetismului, India a înţeles de ceva vreme că educaţia nu e o chestiune formală, ci o componentă esenţială a dezvoltării. În vreme ce prin Europa suntem preocupaţi de tot felul de simplificări ale curriculei, clamând stresul şi oboseala bieţilor studenţi, în vreme ce în aceeaşi bătrână Europă manualele de liceu ajung câteodată cărţi de colorat, în vreme ce în România în multe şcoli temele pentru acasa au devenit amintire, India pare a şti că sănătatea mentală a unei naţiuni ţine de educarea unei generaţii pentru care stresul e încă un… moft.
Faceţi, vă rog, un mic exerciţiu de imaginaţie. Imaginaţi-vă că, de la începutul umanităţii, am fi eliminat orice urmă de stres din viaţa oricărei tinere generaţii. Cum ar fi arătat lumea astăzi? Da Vinci Copernic, Galilei, Newton, Einstein… or fi fost oare stresaţi? Cred că nu… teoria relativităţii e posibil să se fi născut din inspiraţie divină, să fi fost doar revelaţia unei frumoase zile de vară. ''
Ovidiu Ivancu
12/02/2009
12/01/2009
Testamentul Reginei Maria
"Când veţi ceti aceste slove, eu voiu fi trecut pragul tăcerii veşnice"
Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.
Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare.
Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre.
Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit "Mama tuturor" şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. A venit mai târziu o vreme când m-aţi negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, şi v-am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată.
Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său.
Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.
Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit...
Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luam uneori seamă la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar dori. Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te ca la una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece.
N-am nici o avuţie să vă las, ceiace cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase iţi vor aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de dragostea ce ţi-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.
Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juva ( Balcicul ) a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr, şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aşi putea tălmăci vreodată, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea mării.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar, aşi dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale ci dinpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă. Încredinţez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greşi, dar inimile lor calde aşa cum a fost a mea: iubiţii şi fiţi folositori unul altuia căci aşa trebuie să fie.
Şi acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare.
Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament ultimele mele voinţe. Binecuvântez Ţara, pe copiii şi nepoţiii mei. Rog pe copii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o călăuză în fericire şi mângâere în suferinţă. Îi rog să fie uniţi, să susţie Ţara şi să se susţie între ei. Îi mai rog să se supuie fără discordii ultimelor mele voinţe.
Iubirea mea de Mamă pentru ei, este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii.( … )
Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Ţări în semn de dragoste necurmată ce i-am purtat şi pe care o las izvor nesecat moştenitorilor mei.
Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui războiu pentru întregirea neamului.
Resimt o vie întristare că modesta mea avere, datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand, şi redusă încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş dori.
Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. Rog pe cei cărora involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău nimănui. ( … )
Acest testament a fost făcut scris, datat şi semnat cu mâna mea la Tenka - Juvah, Balcic, astăzi Joi 29 iunie 1933.
MARIA, REGINA ROMÂNIEI
Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.
Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare.
Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre.
Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit "Mama tuturor" şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. A venit mai târziu o vreme când m-aţi negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, şi v-am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată.
Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său.
Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.
Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit...
Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luam uneori seamă la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar dori. Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te ca la una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece.
N-am nici o avuţie să vă las, ceiace cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase iţi vor aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de dragostea ce ţi-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.
Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juva ( Balcicul ) a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr, şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aşi putea tălmăci vreodată, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea mării.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar, aşi dori să mai poată veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale ci dinpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă. Încredinţez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greşi, dar inimile lor calde aşa cum a fost a mea: iubiţii şi fiţi folositori unul altuia căci aşa trebuie să fie.
Şi acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare.
Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament ultimele mele voinţe. Binecuvântez Ţara, pe copiii şi nepoţiii mei. Rog pe copii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o călăuză în fericire şi mângâere în suferinţă. Îi rog să fie uniţi, să susţie Ţara şi să se susţie între ei. Îi mai rog să se supuie fără discordii ultimelor mele voinţe.
Iubirea mea de Mamă pentru ei, este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii.( … )
Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Ţări în semn de dragoste necurmată ce i-am purtat şi pe care o las izvor nesecat moştenitorilor mei.
Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui războiu pentru întregirea neamului.
Resimt o vie întristare că modesta mea avere, datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand, şi redusă încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş dori.
Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. Rog pe cei cărora involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău nimănui. ( … )
Acest testament a fost făcut scris, datat şi semnat cu mâna mea la Tenka - Juvah, Balcic, astăzi Joi 29 iunie 1933.
MARIA, REGINA ROMÂNIEI
11/30/2009
Learn from and Create Animated Music Videos
http://lifefeast.blogspot.com/search?updated-max=2009-10-11T08%3A25%3A00
-03%3A00&max-results=8
Learning English from songs lyrics and music is a great way to study.
Animated music video from Ana Maria Menezes on Vimeo.
Divertisment si nu numai
Jeopardy Labs permite crearea unei table de joc pentru revizuirea unei unitati de invatare sau pur si simplu pentru initierea unui concurs distractiv pe o anumita tema .
Este necesara introducerea unei parole pentru ca altcineva sa nu poata edita jocul respectiv .
Se introduc intrebarile si raspunsurile , se salveaza , si foarte important este sa retinem linkul , deoarece nu exista alta modalitate de recuperare .
Aplicatia a fost conceputa de Matt Johnson, un student la WSUV.
Este necesara introducerea unei parole pentru ca altcineva sa nu poata edita jocul respectiv .
Se introduc intrebarile si raspunsurile , se salveaza , si foarte important este sa retinem linkul , deoarece nu exista alta modalitate de recuperare .
Aplicatia a fost conceputa de Matt Johnson, un student la WSUV.
Google Maps Mania: Google Map of Early European Photographs
Google Maps Mania: Google Map of Early European Photographs
Spatiul romanesc este reprezentat prin Manastirea Curtea de Arges .
Spatiul romanesc este reprezentat prin Manastirea Curtea de Arges .
11/29/2009
Radacinile istorice ale Europei intr-un Muzeu Virtual
,,Muzeul Virtual a fost realizat într-un mediu digital şi tri-dimensional pentru a prezenta unele dintre cele mai remarcabile artefacte incluse în colecţiile muzeelor implicate în acest proiect. De aceste artefacte au fost legate/relaţionate anumite tematici şi itinerarii cultural-turistice create intenţionat. Resursele valorificate în acest produs inovator, demonstrează matriţa antică comună pe care s-a fondat Europa încă din timpuri preistorice, orientând vizitatorii spre descoperirea moştenirii noastre culturală europeană. Tematica variată creează o experienţă unică a unei vizite primitoare şi foarte accesibilă în acest Muzeu Virtual. Vizitatorii sunt liberi să aleagă obiecte, teme, limba şi criteriile de bază ale călătoriei pe care doresc să o facă''.
11/28/2009
Fizica - Simulari
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/
Mecanica
Mecanica
| Oscilatii si unde |
| Electrodinamica |
| Optica |
| Refractia luminii | |
| Reflexia si refractia undelor (Explicatii pe baza principiului lui Huygens) | |
| Luneta lui Kepler | |
| Interferenta luminii pe fanta dubla | |
| Difractia luminii pe o fanta simpla |
| Termodinamica |
| Transformari simple ale gazului ideal |
| Teoria relativitatii |
| Un exemplu de dilatare a timpului |
| Fizica atomica |
| Efectul fotoelectric | |
| Modelul lui Bohr al atomului de hidrogen |
| Fizica nucleara |
| Serii de dezintegrare radioactiva | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Legea dezintegrarii radioactive |
