50 Fantasy LUTs
-
Are you tired of adding the same effects to your photos over and over? It
would be nice if you could add unique effects to your photos and make
everyone w...
Acum 23 de ore
11/30/2009
Learn from and Create Animated Music Videos
http://lifefeast.blogspot.com/search?updated-max=2009-10-11T08%3A25%3A00
-03%3A00&max-results=8
Learning English from songs lyrics and music is a great way to study.
Animated music video from Ana Maria Menezes on Vimeo.
Divertisment si nu numai
Jeopardy Labs permite crearea unei table de joc pentru revizuirea unei unitati de invatare sau pur si simplu pentru initierea unui concurs distractiv pe o anumita tema .
Este necesara introducerea unei parole pentru ca altcineva sa nu poata edita jocul respectiv .
Se introduc intrebarile si raspunsurile , se salveaza , si foarte important este sa retinem linkul , deoarece nu exista alta modalitate de recuperare .
Aplicatia a fost conceputa de Matt Johnson, un student la WSUV.
Este necesara introducerea unei parole pentru ca altcineva sa nu poata edita jocul respectiv .
Se introduc intrebarile si raspunsurile , se salveaza , si foarte important este sa retinem linkul , deoarece nu exista alta modalitate de recuperare .
Aplicatia a fost conceputa de Matt Johnson, un student la WSUV.
Google Maps Mania: Google Map of Early European Photographs
Google Maps Mania: Google Map of Early European Photographs
Spatiul romanesc este reprezentat prin Manastirea Curtea de Arges .
Spatiul romanesc este reprezentat prin Manastirea Curtea de Arges .
11/29/2009
Radacinile istorice ale Europei intr-un Muzeu Virtual
,,Muzeul Virtual a fost realizat într-un mediu digital şi tri-dimensional pentru a prezenta unele dintre cele mai remarcabile artefacte incluse în colecţiile muzeelor implicate în acest proiect. De aceste artefacte au fost legate/relaţionate anumite tematici şi itinerarii cultural-turistice create intenţionat. Resursele valorificate în acest produs inovator, demonstrează matriţa antică comună pe care s-a fondat Europa încă din timpuri preistorice, orientând vizitatorii spre descoperirea moştenirii noastre culturală europeană. Tematica variată creează o experienţă unică a unei vizite primitoare şi foarte accesibilă în acest Muzeu Virtual. Vizitatorii sunt liberi să aleagă obiecte, teme, limba şi criteriile de bază ale călătoriei pe care doresc să o facă''.
11/28/2009
Fizica - Simulari
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/
Mecanica
Mecanica
| Oscilatii si unde |
| Electrodinamica |
| Optica |
| Refractia luminii | |
| Reflexia si refractia undelor (Explicatii pe baza principiului lui Huygens) | |
| Luneta lui Kepler | |
| Interferenta luminii pe fanta dubla | |
| Difractia luminii pe o fanta simpla |
| Termodinamica |
| Transformari simple ale gazului ideal |
| Teoria relativitatii |
| Un exemplu de dilatare a timpului |
| Fizica atomica |
| Efectul fotoelectric | |
| Modelul lui Bohr al atomului de hidrogen |
| Fizica nucleara |
| Serii de dezintegrare radioactiva | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Legea dezintegrarii radioactive |
11/26/2009
11/25/2009
Taj Mahalul… o altă poveste
La peste 200 de kilometri de New Delhi se află Agra (în statul Uttar Pradesh), locul care adăposteşte simbolul Indiei, vechi de mai bine de patru secole, Taj Mahalul. Dacă vrei să îl vizitezi, trebuie să pleci din capitală dimineaţa devreme, pentru a evita pe cât se poate blocajele rutiere atât de frecvente în Delhi. Chiar şi aşa, norocos fiind, nu prea poţi ajunge în Agra decât în patru ore cu autobuzul. Trebuie să opreşti pentru un prânz frugal, ceea ce în India se poate dovedi o adevărată aventură. Vei mânca preparate uneori extrem de picante, ieftine e adevărat, folosindu-ţi mâinile (indienii folosesc numai una, însă pentru europeni e ceva mai greu) şi tolerând compania muştelor atrase de mizeria din jur. Şi mai dificil, însă, se dovedeşte aventura căutării unui WC. Cum bărbaţii îşi pot satisface necesităţile fiziologice în plină stradă, este posibil să fi obligat să procedezi la fel. Pentru femei, nu e atât de uşor. Fumătorii, însă, pot fi fericiţi. Deşi în India e interzis fumatul în locurile publice şi pe stradă, vei găsi un şofer binevoitor care te va lăsa să fumezi chiar în autobuz.
Poţi călători şi cu trenul. Ajungi mai repede, dar trenurile nu sunt întotdeauna în India cel mai confortabil mijloc de transport. Calea ferată, moştenită de la britanici, nu se află în cea mai bună stare. În plus, ca în majoritatea mijloacelor de transport, şi aici e aglomeraţie. Dacă vrei ca totul să meargă bine, trebuie să iei cu tine un prieten indian de încredere. Imediat ce ai ajuns în Agra, vei fi asaltat de pseudo-ghizi, gata oricând să îţi spună poveşti uluitoare despre Taj Mahal, pentru doar câteva rupii în plus. Cărţi poştale, suveniruri şi cerşetori, o atmosferă care, pentru europeanul neobişnuit cu India, este agresivă şi intimidantă pe alocuri. În imediata apropiere a templului, găseşti sărăcie şi ignoranţă. Unul dintre copiii cerşetori mi se adresează folosind un cuvânt care, tradus din hindi, ar fi echivalentul lui “frate”. Studenţii mă lămuresc imediat: barba mea l-a făcut pe bietul indian să creadă că sunt musulman. Ca în multe alte locuri din lume, şi aici găseşti aceleaşi stereotipii. De aceea, e întotdeauna mai bine să mergi la Agra atunci când deja te vei fi obişnuit cu India pentru că altfel frumuseţea Taj Mahalului va fi serios umbrită de toţi aceşti mici întreprinzători care îşi oferă serviciile la fiecare pas. Ascultându-i inventând poveşti pentru călătorii veniţi de cine ştie de unde, nu te poţi abţine să te întrebi dacă nu cumva cred ei înşişi în istorioarele pe care le plasmuiesc. Sunt atât de convinşi şi transpuşi în lumea poveştii încât nu mai ştii ce sa crezi. Taj Mahalul nu e pentru ei un monument arhitectual, nu îi impresionează geometria perfectă a locului; el este, mai presus de toate, simbolul iubirii eterne.
Măsurile de securitate sunt severe, ca peste tot de altfel în India. Dacă vrei să vizitezi Fortul din Agra, nu poţi lua cu tine în interior nici măcar o brichetă. Deşi am fost avertizat, am uitat în buzunarul pantalonilor o cutie de chibrituri. La percheziţia sumară de la intrare, a fost descoperită şi auncată într-un colţ alături de alte obiecte ale unora cel puţin la fel de imprudenţi ca mine. Intrarea la Taj Mahal e la fel de securizată. După ce te-ai obişnuit cu oamenii înarmaţi, în uniforme, care mişună prin Delhi, după ce te-ai obişnuit sa fii percheziţionat de fiecare dată când intri la metrou, nu ţi se mai pare nimic nefiresc. Dacă, însă, nu eşti deja familiarizat cu toate astea, este foarte posibil să trăieşti un uşor sentiment de panică. Pluteşte în aer teama de atentate teroriste. Atentatele de anul trecut de la Mombay au sporit peste tot în ţara gradul de alertă. Unul dintre hotelurile vizate atunci se numea chiar “Taj Mahal”.
Poate că nu întotdeauna e uşor de înţeles de ce indienii vorbesc cu un respect aproape religios despre Taj Mahal. Pentru ei, valoarea unui lucru se măsoară în intensitatea poveştii din spatele lui. Uşor impresionabili, gata oricând să reacţioneze la tot ceea ce ţine de spectrul emoţiilor umane, cei mai mulţi dintre indieni sunt fascinaţi de istoria împăratului Shah Jahan care a construit templul din Agra în cinstea soţiei lui (Mumtaz Mahal) care tocmai murise. Construcţia a durat peste 20 de ani, peste 20 000 de oameni au lucrat la ridicarea templului, cu marmură albă importată din Iran şi actualul Afganistan. Povestea în sine poate fi auzită în nenumărate variante.
Noaptea, pietrele încrustate în templu strălucesc, aşa că trebuie să fie un spectacol fascinant. Zidurile interioare şi exterioare sunt acoperite cu citate din Coran. Odată ce ai trecut de forţele de securitate, străbaţi aleea la capătul căreia se află templul. Mai apoi, trebuie să îţi lasi încălţămintea şi şosetele în grija unui indian care ţi le depoziteaza pentru o sumă modică şi îţi continui călătoria desculţ. In noiembrie temperatura e plăcută, aşa că marmura e caldă. Înăuntrul templului nu se permit fotografiile, dar la urma urmei suntem în India şi dacă nu aici atunci unde altundeva ai putea să încalci regulile cu seninătatea turistului care ştie că în unele momente e avantajat de faptul că nu e localnic?! După ce ai vizitat Taj Mahalul te poti aşeza pur şi simplu pe marmură, în faţa templului, odihnindu-te şi admirându-l încă o dată în acelaşi timp.
Urmează drumul înapoi către Delhi… un infern, pentru că odată cu lăsarea serii traficul se aglomerează din ce în ce mai tare. Abia câteva ore după, începi să te lămureşti, impresiile devin ceva mai clare, te mai uiţi o dată peste fotografii, vezi figurile satisfăcute ale indienilor din jurul tău (ei ştiu deja că te-au impresionat şi nimic nu le place mai mult!) şi începi să derulezi filmul... Ai văzut Taj Mahalul…
Poţi călători şi cu trenul. Ajungi mai repede, dar trenurile nu sunt întotdeauna în India cel mai confortabil mijloc de transport. Calea ferată, moştenită de la britanici, nu se află în cea mai bună stare. În plus, ca în majoritatea mijloacelor de transport, şi aici e aglomeraţie. Dacă vrei ca totul să meargă bine, trebuie să iei cu tine un prieten indian de încredere. Imediat ce ai ajuns în Agra, vei fi asaltat de pseudo-ghizi, gata oricând să îţi spună poveşti uluitoare despre Taj Mahal, pentru doar câteva rupii în plus. Cărţi poştale, suveniruri şi cerşetori, o atmosferă care, pentru europeanul neobişnuit cu India, este agresivă şi intimidantă pe alocuri. În imediata apropiere a templului, găseşti sărăcie şi ignoranţă. Unul dintre copiii cerşetori mi se adresează folosind un cuvânt care, tradus din hindi, ar fi echivalentul lui “frate”. Studenţii mă lămuresc imediat: barba mea l-a făcut pe bietul indian să creadă că sunt musulman. Ca în multe alte locuri din lume, şi aici găseşti aceleaşi stereotipii. De aceea, e întotdeauna mai bine să mergi la Agra atunci când deja te vei fi obişnuit cu India pentru că altfel frumuseţea Taj Mahalului va fi serios umbrită de toţi aceşti mici întreprinzători care îşi oferă serviciile la fiecare pas. Ascultându-i inventând poveşti pentru călătorii veniţi de cine ştie de unde, nu te poţi abţine să te întrebi dacă nu cumva cred ei înşişi în istorioarele pe care le plasmuiesc. Sunt atât de convinşi şi transpuşi în lumea poveştii încât nu mai ştii ce sa crezi. Taj Mahalul nu e pentru ei un monument arhitectual, nu îi impresionează geometria perfectă a locului; el este, mai presus de toate, simbolul iubirii eterne.
Măsurile de securitate sunt severe, ca peste tot de altfel în India. Dacă vrei să vizitezi Fortul din Agra, nu poţi lua cu tine în interior nici măcar o brichetă. Deşi am fost avertizat, am uitat în buzunarul pantalonilor o cutie de chibrituri. La percheziţia sumară de la intrare, a fost descoperită şi auncată într-un colţ alături de alte obiecte ale unora cel puţin la fel de imprudenţi ca mine. Intrarea la Taj Mahal e la fel de securizată. După ce te-ai obişnuit cu oamenii înarmaţi, în uniforme, care mişună prin Delhi, după ce te-ai obişnuit sa fii percheziţionat de fiecare dată când intri la metrou, nu ţi se mai pare nimic nefiresc. Dacă, însă, nu eşti deja familiarizat cu toate astea, este foarte posibil să trăieşti un uşor sentiment de panică. Pluteşte în aer teama de atentate teroriste. Atentatele de anul trecut de la Mombay au sporit peste tot în ţara gradul de alertă. Unul dintre hotelurile vizate atunci se numea chiar “Taj Mahal”.
Poate că nu întotdeauna e uşor de înţeles de ce indienii vorbesc cu un respect aproape religios despre Taj Mahal. Pentru ei, valoarea unui lucru se măsoară în intensitatea poveştii din spatele lui. Uşor impresionabili, gata oricând să reacţioneze la tot ceea ce ţine de spectrul emoţiilor umane, cei mai mulţi dintre indieni sunt fascinaţi de istoria împăratului Shah Jahan care a construit templul din Agra în cinstea soţiei lui (Mumtaz Mahal) care tocmai murise. Construcţia a durat peste 20 de ani, peste 20 000 de oameni au lucrat la ridicarea templului, cu marmură albă importată din Iran şi actualul Afganistan. Povestea în sine poate fi auzită în nenumărate variante.
Noaptea, pietrele încrustate în templu strălucesc, aşa că trebuie să fie un spectacol fascinant. Zidurile interioare şi exterioare sunt acoperite cu citate din Coran. Odată ce ai trecut de forţele de securitate, străbaţi aleea la capătul căreia se află templul. Mai apoi, trebuie să îţi lasi încălţămintea şi şosetele în grija unui indian care ţi le depoziteaza pentru o sumă modică şi îţi continui călătoria desculţ. In noiembrie temperatura e plăcută, aşa că marmura e caldă. Înăuntrul templului nu se permit fotografiile, dar la urma urmei suntem în India şi dacă nu aici atunci unde altundeva ai putea să încalci regulile cu seninătatea turistului care ştie că în unele momente e avantajat de faptul că nu e localnic?! După ce ai vizitat Taj Mahalul te poti aşeza pur şi simplu pe marmură, în faţa templului, odihnindu-te şi admirându-l încă o dată în acelaşi timp.
Urmează drumul înapoi către Delhi… un infern, pentru că odată cu lăsarea serii traficul se aglomerează din ce în ce mai tare. Abia câteva ore după, începi să te lămureşti, impresiile devin ceva mai clare, te mai uiţi o dată peste fotografii, vezi figurile satisfăcute ale indienilor din jurul tău (ei ştiu deja că te-au impresionat şi nimic nu le place mai mult!) şi începi să derulezi filmul... Ai văzut Taj Mahalul…
OVIDIU IVANCU
http://agonia.ro/index.php/article/13916153/Taj_Mahalul%E2%80%A6_o_alt%C4%83_poveste
11/22/2009
Confusing Words
Confusing Words is a collection of 3210 words that are troublesome to readers and writers. Words are grouped according to the way they are most often confused or misused.
Some of these words are homonyms (words that sound alike but are spelled differently) and some are just commonly confused.
Some of these words are homonyms (words that sound alike but are spelled differently) and some are just commonly confused.
SURVIVE DICKENS' LONDON
Faceti o calatorie virtuala pe strazile Londrei victoriene insotind cateva personaje create de Charles Dickens .
http://www.bbc.co.uk/arts/multimedia/dickens/
http://www.bbc.co.uk/arts/multimedia/dickens/
11/21/2009
Despre rolul noilor tehnologii in educatie
Cours consacré au nouveau rôle de l'enseignant, qui a été formé pour l"enseignement "classique" face à des étudiants multitâche et interconnectés en permanence.
Harti euristice
Hărţile euristice (mindmaps) sunt diagrame ierarhice care reprezintă conexiunile semantice
între diferite idei.
http://www.sciplore.org/software/sciplore_mindmapping/
http://www.edrawsoft.com/freemind.php
între diferite idei.
http://www.sciplore.org/software/sciplore_mindmapping/
Tehnici ale alcătuirii discursului în modernitate
Dragoş Vişan( agonia.ro )
Rolul central, de-a fi mediatorul unui grup de elevi, obligă la verificarea fatică dacă se realizează constant feed-backul, exact după exemplul unui specialist în psihanaliză. În acest sens, Jacques Lacan compară rolul psihanalistului cu cel al învăţătorului: “Ni se pare că sarcina de a degaja din noţiuni care se tocesc prin uzaj de rutină sensul pe care ele îl pot regăsi atât printr-o reîntoarcere la propia lor istorie cât şi printr-o reflecţie asupra fundamentelor subiective este dintre cele mai urgente. Aceasta este, fără îndoială, funcţia învăţătorului, funcţie de care depind toate celelalte şi în care se vădeşte cel mai bine preţul experienţei. Dacă este neglijată, se obliterează sensul unei acţiuni ale cărei efecte sunt determinate doar de sens, iar regulile tehnice, dacă sunt reduse la simple reţete, răpesc experienţei orice valoare de cunoaştere şi chiar orice criteriu al realităţii” [7]. Şi la difuzarea de ştiri la radio, în presa scrisă ori la buletinele informative televizate se observă rolul de intermediar către publicul receptor, îndeplinit de spicherul sau ziaristul care, prin dialog cu personalităţile intervievate, arată că au virtuţi remarcabile de psihilogi (v. Discursul ştirilor de John Hartley).
Reacţiile ascultătorilor unui discurs pot fi anticipate. Ele sunt de fapt efectele cognitiv-afective posibile, luate de cuvintele rostite în universul imaginaţiei şi procesării în minte a informaţiilor. Vorbitorul se face mai bine înţeles în măsura în care va avea capacitatea să intuiască reacţia firească a publicului său. Arta discursivă se armonizează impecabil doar atunci când există şi o supleţe a fiecărui mesaj transmis. Unii ţin prelegeri plictisitoare, trase la indigo. Cunoaşterea psihologiei ascultătorilor este o cerinţă obligatorie. Mesajul încărcat de alte intenţii locutorii decât cele recomandate nu mai poate fi receptat într-un chip adecvat, ci se fragmentează până să-şi atingă ţinta. Dimpotrivă, atunci când se încearcă convingerea fără a fi prea insistent faţă de participanţii la discuţie, cu atât mai mult ideile vor exercita o putere mai mare. Sensurile captate într-un discurs la modul euristic reuşesc să spargă, să depăşească vechile şabloane cognitive, prejudecăţile. Latenţele limbajului artistic dar şi ale celui obişnuit trebuie activate pe rând, pentru ca expunerea prin descoperire a ideilor să nu fie fastidioasă.
După cum consideră antropologul Gilbert Durand, gândirea umană, fiind alcătuită din mii de constructe imaginare, ori din proiecţiile sensibile asupra obiectelor din realitate, ar fi asaltată de trei categorii de semne: concrete, alegorice şi simbolice.
Nu la toţi mintea este programată să capteze stimuli, iar la mai puţini indivizi ea are capacitatea să-şi formeze noţiuni despre orice informaţie, sau despre un obiect al lumii înconjurătoare. În momentul în care un individ încearcă să-l cunoască pe cel de lângă el, să se integreze într-un grup, el va fi nevoit să accepte, pe lângă reprezentări psihice concrete şi unele intuiţii asupra însuşirilor particulare, identitare, care zăceau poate ascunse de (în) persoanele străine lui până atunci. Lăsând la o parte aceste ambiguizări, aproximări cognitiv-emoţionale ale noului mesaj transmis din partea unui grup ori a unui individ abia cunoscut, ar fi de preferat ca dezvăluirea adevărului să nu se producă brusc, ci treptat, ca o iniţiere. Impactul cu un mediu şi-un grup necunoscute – de exemplu pentru un elev venit din altă ţară, ori pentru un altul cu dizabilităţi, din centrele şcolare pentru educaţie incluzivă – îşi conţine mult timp caracterul tainic, parţial insondabil pentru imaginaţia acestuia. Profesorul îl ajută mult să-şi ordoneze logic, sintagmatic toate unităţile de enunţ în limba română; dar şi să-şi păstreze originalitatea, prin polivalenţa gândirii, lexicului, necesare pentru a genera alte simbolizări cognitiv-afective, chiar colegilor care-i pot recepta şi valoriza competenţele sale la noul tip, mai diversificat, de învăţare.
În conştiinţa fiecărui nou membru al unui grup de elevi se derulează, de la primele întrevederi şi împrieteniri cu membrii mai vechi ai acestui colectiv, secvenţele păstrate mai mult inconştient în memoria lor. Orice diriginte îi cunoaşte foarte bine pe elevii săi, însă în ipostazele mai puţin relevante decât cele din momentul înregistrării oculare şi auditive de către noul lor coleg. Exact invers căutării unor idei-ancoră pentru predarea unor noi cunoştinţe. Orice profesor, mai ales cel de limbă şi literatură, trebuie să ştie faptul că şi vârsta diferită, şi evoluţia intelectuală îl pune mereu în faţa unui alt auditoriu. Tehnicile discursive trebuie să avanseze, într-un mod aproape insesizabil, dar foarte pragmatic, pentru a se înregistra salturi calitative la învăţătură, în însuşirea competenţelor de către toţi elevii.
Rolul central, de-a fi mediatorul unui grup de elevi, obligă la verificarea fatică dacă se realizează constant feed-backul, exact după exemplul unui specialist în psihanaliză. În acest sens, Jacques Lacan compară rolul psihanalistului cu cel al învăţătorului: “Ni se pare că sarcina de a degaja din noţiuni care se tocesc prin uzaj de rutină sensul pe care ele îl pot regăsi atât printr-o reîntoarcere la propia lor istorie cât şi printr-o reflecţie asupra fundamentelor subiective este dintre cele mai urgente. Aceasta este, fără îndoială, funcţia învăţătorului, funcţie de care depind toate celelalte şi în care se vădeşte cel mai bine preţul experienţei. Dacă este neglijată, se obliterează sensul unei acţiuni ale cărei efecte sunt determinate doar de sens, iar regulile tehnice, dacă sunt reduse la simple reţete, răpesc experienţei orice valoare de cunoaştere şi chiar orice criteriu al realităţii” [7]. Şi la difuzarea de ştiri la radio, în presa scrisă ori la buletinele informative televizate se observă rolul de intermediar către publicul receptor, îndeplinit de spicherul sau ziaristul care, prin dialog cu personalităţile intervievate, arată că au virtuţi remarcabile de psihilogi (v. Discursul ştirilor de John Hartley).
Reacţiile ascultătorilor unui discurs pot fi anticipate. Ele sunt de fapt efectele cognitiv-afective posibile, luate de cuvintele rostite în universul imaginaţiei şi procesării în minte a informaţiilor. Vorbitorul se face mai bine înţeles în măsura în care va avea capacitatea să intuiască reacţia firească a publicului său. Arta discursivă se armonizează impecabil doar atunci când există şi o supleţe a fiecărui mesaj transmis. Unii ţin prelegeri plictisitoare, trase la indigo. Cunoaşterea psihologiei ascultătorilor este o cerinţă obligatorie. Mesajul încărcat de alte intenţii locutorii decât cele recomandate nu mai poate fi receptat într-un chip adecvat, ci se fragmentează până să-şi atingă ţinta. Dimpotrivă, atunci când se încearcă convingerea fără a fi prea insistent faţă de participanţii la discuţie, cu atât mai mult ideile vor exercita o putere mai mare. Sensurile captate într-un discurs la modul euristic reuşesc să spargă, să depăşească vechile şabloane cognitive, prejudecăţile. Latenţele limbajului artistic dar şi ale celui obişnuit trebuie activate pe rând, pentru ca expunerea prin descoperire a ideilor să nu fie fastidioasă.
După cum consideră antropologul Gilbert Durand, gândirea umană, fiind alcătuită din mii de constructe imaginare, ori din proiecţiile sensibile asupra obiectelor din realitate, ar fi asaltată de trei categorii de semne: concrete, alegorice şi simbolice.
Nu la toţi mintea este programată să capteze stimuli, iar la mai puţini indivizi ea are capacitatea să-şi formeze noţiuni despre orice informaţie, sau despre un obiect al lumii înconjurătoare. În momentul în care un individ încearcă să-l cunoască pe cel de lângă el, să se integreze într-un grup, el va fi nevoit să accepte, pe lângă reprezentări psihice concrete şi unele intuiţii asupra însuşirilor particulare, identitare, care zăceau poate ascunse de (în) persoanele străine lui până atunci. Lăsând la o parte aceste ambiguizări, aproximări cognitiv-emoţionale ale noului mesaj transmis din partea unui grup ori a unui individ abia cunoscut, ar fi de preferat ca dezvăluirea adevărului să nu se producă brusc, ci treptat, ca o iniţiere. Impactul cu un mediu şi-un grup necunoscute – de exemplu pentru un elev venit din altă ţară, ori pentru un altul cu dizabilităţi, din centrele şcolare pentru educaţie incluzivă – îşi conţine mult timp caracterul tainic, parţial insondabil pentru imaginaţia acestuia. Profesorul îl ajută mult să-şi ordoneze logic, sintagmatic toate unităţile de enunţ în limba română; dar şi să-şi păstreze originalitatea, prin polivalenţa gândirii, lexicului, necesare pentru a genera alte simbolizări cognitiv-afective, chiar colegilor care-i pot recepta şi valoriza competenţele sale la noul tip, mai diversificat, de învăţare.
În conştiinţa fiecărui nou membru al unui grup de elevi se derulează, de la primele întrevederi şi împrieteniri cu membrii mai vechi ai acestui colectiv, secvenţele păstrate mai mult inconştient în memoria lor. Orice diriginte îi cunoaşte foarte bine pe elevii săi, însă în ipostazele mai puţin relevante decât cele din momentul înregistrării oculare şi auditive de către noul lor coleg. Exact invers căutării unor idei-ancoră pentru predarea unor noi cunoştinţe. Orice profesor, mai ales cel de limbă şi literatură, trebuie să ştie faptul că şi vârsta diferită, şi evoluţia intelectuală îl pune mereu în faţa unui alt auditoriu. Tehnicile discursive trebuie să avanseze, într-un mod aproape insesizabil, dar foarte pragmatic, pentru a se înregistra salturi calitative la învăţătură, în însuşirea competenţelor de către toţi elevii.
Scrisoare catre Generatia Eliberata
Cum ar fi noaptea politicianului roman daca, in seara alegerilor, ar afla ca trei sferturi din populatia tarii a fost sa voteze? Cum s-ar simti el aflat la discretia a milioane de oameni care nu sunt nici membri de partid, nici functionari publici si sunt prea multi incat sa-i poata cumpara pe toti cu paine si circ? Ce ar gandi un politician roman pus in fata unui vot care, prin masivitatea lui, ar fi imprevizibil?
Continuarea aici .
http://www.hotnews.ro/
Continuarea aici .
http://www.hotnews.ro/
11/20/2009
11/19/2009
Panorama Map Collection
Panoramic, or birds-eye-view maps convey more than just simple geographical information, they give the viewer a real sense of the terrain as seen from a human perspective. These maps are a joy to explore and they convey the artist's love of his subject matter. This collection focuses on painted landscape panoramas from the 1870s to present day, when the panoramic artist is being replaced by computers and sophisticated satellites.
http://www.panorama-map.com/Gallery/collectionindex.html
Business Planet interactive map
Take a trip around the world to discover how easy (or difficult) it is to do business in 183 economies.
http://rru.worldbank.org/businessplanet/
11/18/2009
11/17/2009
Zambetul stiintei
| |
11/15/2009
11/14/2009
WAHOO ART
WAHOO ART is a virtual museum and searchable database of European painting and sculpture from 12th to mid-20th centuries. |
http://wahooart.com
Albrecht Durer Alessandro Botticelli Amedeo Modigliani André Masson Andy Warhol Antonio Canova Arkhip Kuinji Balthus Bartolome Esteban Murillo Camille Pissarro Canaletto Caravaggio - Michelangelo Merisi Claude Monet Denis Maurice Diego Velazquez Dmitry Levitzky Duccio Di Buoninsegna Edgar Degas Edouard Manet Edvard Munch Egon Schiele Fernand Léger Fra Angelico Francis Bacon Francis Picabia Francisco De Goya Gentile Da Fabriano Georges-Pierre Seurat Giorgio De Chirico Giotto - Ambrogio Bondone Giovanni Bellini Gustav Klimt Gustave Caillebotte Henri Matisse Ilya Repin Ivan Aivazovsky Jan Vermeer Joan Miro Juan Gris Kandinsky Leonardo Da Vinci Lorenzo Lotto Masaccio Di San Giovanni Maurice De Vlaminck Maurits Cornelis Escher Max Ernst Michelangelo Buonarroti Mikhail Nesterov Nicholas Roerich Pablo Picasso Paul Cezanne Paul Gauguin Paul Klee Peter Paul Rubens Pierre-Auguste Renoir Pietro Perugino Raffaello Sanzio De Urbino Rembrandt Van Rijn Rene Magritte Salvador Dali Sir Lawrence Alma Tadema Tamara De Lempicka Valentin Serov Victor Borisov Musatov Victor Vasarely Victor Vasnetsov Vincent Van Gogh Vittore Carpaccio William Adolphe Bouguereau William Turner
11/13/2009
The Solar System Game.
Create your own solar system! Learn the names of our planets while having fun. When you're finished being creative print out your masterpiece!
http://www.prongo.com/eight-planets/
http://www.prongo.com/eight-planets/
11/08/2009
11/07/2009
Cu si despre poliedre
Polyhedra are beautiful 3-D geometrical figures that have fascinated philosophers, mathematicians and artists for millennia. On this site are a few hundred paper models available for free.
http://www.korthalsaltes.com/index.html
11/06/2009
Sa readucem Pamantul la viata !
Protejarea şi revitalizarea mediului înconjurător sunt două dintre preocupările de bază ale celor mai mari companii din lume, indiferent de domeniul în care activează. Într-un moment în care Pământul se află la un pas de "prăbuşire", compania Guiness a lansat pe piaţă o reclamă plină de semnificaţii. "Cea mai ambiţioasă" de până acum, susţin experţii în domeniu.
Noul spot publicitar se bazează pe încercarea unui grup de oameni de a "readuce planeta la viaţă". Reclama a fost concepută de o echipă de excepţie condusă de regizorul Johnny Green. Din echipă fac parte designerul Grant Major, deţinător al unui premiu Oscar, şi fotograful Wally Pfisher.( antena 3 )
11/05/2009
Pagina copiilor si ...poate a adultilor
MESAJ IMPORTANT PENTRU PARINTI SI PROFESORI
Copiii învata mult prinvindu-i pe parinti si pe adulti în general; .
Învatati-i sa-si dezvolte instinctele si sa aiba încredere în ceea ce se numeste
vocea interioara care ne avertizeaza de pericole.
http://mm.politiaromana.ro/zona_c.html
Copiii învata mult prinvindu-i pe parinti si pe adulti în general; .
Învatati-i sa-si dezvolte instinctele si sa aiba încredere în ceea ce se numeste
vocea interioara care ne avertizeaza de pericole.
http://mm.politiaromana.ro/zona_c.html
11/04/2009
Proiectul cultural CERTITUDINEA
http://www.certitudinea.ro/
Îmi permit să postez acest text pentru că face vorbire de o iniţiativă culturală îndrăzneaţă şi dificilă care poate fi, în cazul reuşitei, un demers de importanţă naţională. Acest proiect se află în perfectă rezonanţă cu ideea care a stat la baza site-ului Agonia. E vorba de o pubicaţie online numită CERTITUDINEA, realizată de subsemnatul. Această publicaţie are în plus, faţă de orice altă iniţiativă culturală, faptul că membrii colegiului de redacţie sunt următorii: Mihai Eminescu (coordonator editorial şi moral), I.L. Caragiale, Carmen Sylva, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Pamfil Şeicaru şi Cezar Ivănescu. Mai figurează, în calitate de simpli colaboratori, Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dorel Vişan, Laurian Stănchescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega şi Stela Covaci. Lista acestora din urmă se poate îmbogăţi cu toţi cei care au capacitatea, curajul, încrederea şi responsabilitatea de a subscrie acestui proiect. Publicaţia online CERTITUDINEA poate fi - de fapt chiar este - partener declarat al comunităţii Agonia, în măsura acceptării acestui parteneriat. Principiile de bază ale proiectului cultural “Certitudinea” sunt expuse în cuvântul de prezentare (care este postat şi pe www.certitudinea.ro )
MIRON MANEGA - Ispravnic de concept
agonia.ro
11/03/2009
No comment !
Visions of Earth
Each month, National Geographic magazine features breathtaking photographs in Visions of Earth. Browse through visions of the world as seen through a photographer's eye.
Romania—Two young women stroll through Budești, chic heels and jackets augmenting traditional church attire. Such styles reflect a migratory trend: After working abroad, many here are carrying back money and modernity.
TRIPTICO
TRIPTICO ofera in varianta free cateva resurse interactive , gandite si puse la dispozitia colegilor de doi profesori din Marea Britanie (exemplu) .
SPINNER este o aplicatie cu ajutorul careia putem pregati intrebarile unui concurs ; sageata va alege domeniul si intrebarea corespunzatoare pentru concurenti ; putem insera patru domenii cu intrebarile si raspunsurile corespunzatoare ; acestea pot fi salvate in Word si refolosite ori de cate ori avem nevoie .
11/01/2009
Anatomie si Psihologie ( pentru studenti )
As every teacher knows, hands-on experience is far and away the most effective way to learn anything. To teach art, let a student paint; to teach driving, let a student drive a car; to teach science, let a student do an experiment. Unfortunately, there is a limit to how much science can be taught hands-on in a classroom. This is particularly true of Anatomy & Physiology, in which students typically encounter a variety of concepts and can spend only a limited amount of time in a laboratory. Thus, it is with genuine excitement that teachers and students greet the new interactive technologies now coming on-line in today's classrooms.
http://highered.mcgraw-hill.com/sites/0072919329/student_view0/lab_exercises.html
http://highered.mcgraw-hill.com/sites/0072919329/student_view0/lab_exercises.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
