eTwinning -Comunitatea şcolilor din Europa

Prezentul ghid descrie un proiect în care elevilor li se cere să colaboreze la elaborarea unei povestiri, apelând la o gamă variată de instrumente de comunicare. Obiectivul proiectului este de a oferi elevilor un mijloc de cunoaştere a culturii şi ţării partenerilor. În acest fel, vor avea ocazia să descopere anumite aspecte ale propriei culturi, ignorate anterior.
Povestirea poate fi concepută ca un exerciţiu de dezvoltare a competenţelor lingvistice şi literare, însă reprezintă şi o modalitate de a prezenta într-o manieră creativă rezultatele experimentelor şi documentării din cadrul altor discipline (unele dintre ele chiar nebănuite la demararea proiectului), precum ştiinţe, geografie, istorie şi matematică. De ce să ne limităm doar la grafice şi diagrame?
Odată definită abordarea, elevii aleg, de comun acord, un scenariu şi concep personajele, care vor călători prin ţările lor. Apelând la instrumentele de colaborare euristică, se organizează o sesiune de brainstorming, pentru a defini trăsăturile personajelor într-o manieră eficace şi exhaustivă.
În paralel, elevii adună informaţii generale despre cultura, ţara şi oraşul natal al partenerilor. De asemenea, le solicită informaţii detaliate despre cultura şi obiceiurile lor, pentru a-şi face o imagine cât mai exactă.
Pe tot parcursul desfăşurării proiectului, elevii vor folosi tehnica eurigramelor, pentru a imprima o structură clară informaţiilor şi a concepe povestirea.
Cel mai adesea, oamenii confundă creativitatea cu inovaţia. În realitate, fiecare termen descrie un proces diferit: inovaţia implică crearea unor instrumente (tehnologice) noi, având utilitate economică şi socială, pe când creativitatea reprezintă o modalitate originală şi inovatoare de a agrega idei şi concepte, în vederea deschiderii unor perspective noi pentru soluţionarea unei probleme.
În cadrul acestui proiect, elevii caută informaţii cât mai variate, de la cele de ordin general, la cele specializate pe discipline, şi le integrează într-o poveste. Pe măsură ce povestirea prinde contur, elevii trebuie să asigure informaţiilor un caracter pertinent şi întemeiat.
La prima vedere, acest tip de proiect pare orientat spre limbă şi literatură. Şi totuşi, el poate fi utilizat în orice disciplină, fie ştiinţe, geografie, istorie sau matematică, pentru a prezenta, într-o manieră creativă şi antrenantă, rezultatele unui experiment, al unui sondaj de opinie sau al unui proiect de cercetare. Iată câteva exemple: rezultatele unui sondaj de opinie vizând preferinţele gastronomice din ţările participante, un sinopsis al diversităţii geografice europene, o prezentare a formulelor matematice ascunse în arhitectura clădirilor europene celebre aparţinând stilului romanic etc.
Nota bene: Recomandăm profesorilor din proiect să atragă şi profesori de alte discipline (de ex., geografie, limbi străine, matematică etc.). Această colaborare imprimă o dinamică excelentă întregii echipe şi va constitui un exemplu pozitiv pentru elevi.
***********************************************************************************
Povestirea reprezintă o ocazie de a concretiza următoarele obiective:
•să se prezinte prin intermediul unei limbi străine
•să transforme o poveste sau povestire existentă
•să recreeze dialogurile unei benzi desenate
•să ilustreze o idee, un concept sau o poveste
•să relateze o manifestare, să povestească un eveniment istoric
•să prezinte rezultatele unui studiu şi/sau să soluţioneze o problemă
•să prezinte un eveniment, un proiect, o piesă de teatru etc.
•să stimuleze dezbaterile, procesul inovator etc.
Competenţe
Tipul acesta de proiect facilitează dezvoltarea următoarelor competenţe:
•să lucreze în cadrul unui proiect de colaborare autentic, utilizând cunoştinţe specifice anumitor discipline într-o manieră concretă
•să-şi dezvolte competenţe de colaborare şi să se familiarizeze cu tehnica eurigramelor
•să-şi dezvolte competenţele de gândire critică atunci când caută, selectează şi combină informaţii relevante pentru proiect
•să-şi dezvolte gândirea creativă abordând o gamă variată de subiecte într-o manieră atipică
•să-şi dezvolte competenţele de comunicare scrisă şi orală într-o limbă străină
•să se familiarizeze cu diferite forme de comunicare scrisă: interviul, jurnalul, reportajul, albumul, recenzia etc.
•să se exprime cu ajutorul unei game variate de mijloace mass-media: design grafic şi pagini web, fotografie digitală, reportaj video etc.
•să se familiarizeze cu probleme precum drepturile de autor, publicarea etc.
•să-şi dezvolte competenţele TIC în cadrul unui proiect de colaborare
•să-şi dezvolte competenţe interculturale autentice
**********************************************************************************
Activităţi preliminare
Profesorii:
•Vor stabili, de comun acord cu partenerii străini şi colegii de alte discipline, următoarele aspecte:
- obiectivele pedagogice ale proiectului
- natura produsului final
- mijloacele media folosite (publicare online, video, foto etc.).

•De asemenea, vor stabili de comun acord tipul de scenariu pe care-l vor concepe elevii: liber sau bazat pe o poveste, legendă, carte precum Baron Münchhausen, Don Quijote etc.?
a) Scenariu şi personaje

Profesorii:

•Îndrumaţi elevii, explicându-le conceptele de bază ale discursului narativ: structura unei povestiri, numărul de personaje şi trăsăturile acestora etc.

•Prezentaţi povestea elevilor, detaliind fiecare personaj, precum şi substanţa şi morala ei.

•Ajutaţi-i pe elevi să identifice divergenţele şi convergenţele dintre analiza lor şi cea a partenerilor.

Elevii:
Scenariu original
•Elevii concep o primă eurigramă, prin intermediul căreia definesc şi se pun de acord asupra componentelor povestirii.

•În paralel, formează grupe şi definesc trăsăturile fiecărui personaj al poveştii cu ajutorul eurigramelor.

Scenariu bazat pe o poveste anterioară
•Elevii din fiecare ţară concep câte o eurigramă care prezintă arhitectura poveştii pe care se va baza propria povestire.

•De asemenea, întocmesc calendarul general al proiectului.

•Apoi fac schimb, compară şi discută eurigramele fiecăruia, înainte de a le contopi într-una comună.

•Apoi concep o nouă eurigramă, prin intermediul căreia definesc şi se pun de acord asupra componentelor povestirii.

•În acelaşi timp, formează grupe şi definesc trăsăturile fiecărui personaj al poveştii cu ajutorul eurigramelor.

b) Documentare şi schimb de informaţii

Elevii:

•Alături de profesorul de limbă şi literatură, elevii caută pe internet informaţii relevante despre ţara şi cultura partenerilor.

În cazul unui proiect bilateral
•Elevii din şcoala A vor scrie fragmente din poveste ce se petrec în ţara şcolii B şi viceversa. Pentru aceasta, puteţi apela la o pagină wiki sau la Google Docs.

În cazul proiectelor interdisciplinare
•Elevii lucrează cu profesorii de matematică, biologie, geografie, istorie etc. la proiect, iar rezultatul acestuia va constitui nucleul povestirii.

•La final, caută soluţii de combinare a rezultatelor proiectului cu povestea scrisă în colaborare.


c) Scriere în colaborare

Elevii:

•Vor sorta informaţiile, vor discuta pe marginea lor şi le vor folosi la schiţarea arhitecturii poveştii. Pot apela şi la eurigrame.

•Partenerii fac schimb de eurigrame şi discută pe marginea lor (clişee şi perspectiva altora asupra noastră).

•Fiecare îşi scrie fragmentul de poveste. Puteţi apela la instrumente de scriere în colaborare, precum pagini wiki sau Google Docs. Profesorii trebuie să cadă de acord asupra momentelor în care vor insera fragmentele scrise de proprii elevi, pentru a evita riscul de a suprascrie anumite porţiuni.

•Povestea poate fi ilustrată cu materiale suplimentare, atribuite unuia dintre personaje. Acestea pot fi videoclipuri, articole de ziar fictive, hărţi, vederi etc.

•Un aspect esenţial este informarea partenerilor cu privire la progresul povestirii. Pentru aceasta, se poate apela la serviciul de e-mail, la forumul sau chat-ul din spaţiul virtual eTwinning.

d) Publicare

Profesorii:

•În acest punct, profesorii trebuie să dovedească realism şi să nu fixeze obiective prea ambiţioase din punct de vedere tehnic. Aspectele pedagogice ale proiectului pot fi foarte uşor eclipsate de problemele tehnice nerezolvate, spulberând însăşi motivaţia proiectului, precum şi eforturile şi entuziasmul tuturor.
Elevii:
Publicaţia finală poate avea diferite forme:
•publicarea parţială a spaţiului virtual eTwinning dedicat proiectului
•publicare pe Google Docs
•utilizarea unor instrumente online, precum Magazine Factory
•publicarea pe hârtie a unui exemplar cu toate textele şi ilustraţiile
•redactarea unei eurigrame online, prin intermediul căreia să poată fi accesate diferite părţi ale poveştii (legături către documentele şi ilustraţiile stocate online).
•etc.
**********************************************************************************
O modalitate optimă de evaluare a implicării elevilor în proiect este prezentarea acestuia în faţa altor elevi. De asemenea, poate fi prezentat şi părinţilor, în timpul unei întâlniri specifice, sau poate fi publicat în revista/buletinul informativ al şcolii .
**********************************************************************************
Ce-aţi zice să publicaţi rezultatele pe site-ul EuroCreator?
Dacă aţi creat un videoclip în timpul desfăşurării acestei activităţi, îl puteţi încărca pe site-ul EuroCreator (http://www.eurocreator.com/). Astfel, şi alte şcoli vor putea consulta rezultatele proiectului, iar dumneavoastră puteţi primi o diplomă semnată de comisarul european Ján Figel’'.
**********************************************************************************
 SURSA :
http://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm