Aparuta in Orientul Apropiat, arta ceramicii atinge in Grecia antica un inalt nivel de calitate artistica, constituind o marturie a vietii si a culturii vechilor greci. Numarul obiectelor ceramice grecesti repertoriate este urias dar nu reprezinta decat o infima parte din productia epocii (peste 50.000 de vaze provin doar din Atena). Intre anii 1050-900 i.Ch., obiectele ceramice erau decorate cu linii, semicercuri, cercuri concentrice, desenate cu mana sau cu pensula.
Decoratii simple care se adapteaza la forma obiectelor. Arta geometrica infloreste intre secolele al IX-lea si al VIII-lea i.Ch. si se caracterizeaza prin meandre, triunghiuri si alte figuri geometrice. Orientul e mai putin atras de productia de ceramica decat Grecia, dar pictura si sculptura sunt abordate cu mai mult realism si mai multa finete. Aceasta influenta se traduce printr-o noua gama de motive: sfincsi, grifoni, lei etc. Cat priveste reprezentarile umane, acestea apar mai ales in scene de lupta sau de vanatoare. Ceramica din Corint, ce cunoaste o importanta dezvoltare, e exportata in toata Grecia.
Asistam la o reluare a unor motive (scene) mai vechi, cum ar fi defilarea carelor razboinice. Spre anii 800 i.Ch. isi face aparitia decoratia figurativa: frize cu animale: cai, cerbi, capre etc. care alterneaza cu benzi de motive geometrice. Incetul cu incetul, decorul se complica. Apar figuri umane, stilizate. Cele mai cunoscute reprezentari sunt cele de pe obiectele descoperite in Dipylon, unul dintre cimitirele orasului Atena, pe care figureaza razboinici, care de lupta sau scene funerare. A fost identificat si unul dintre pictorii epocii, asa numitul Maestru din Dipylon ale carui decoratii au fost identificate mai ales pe amfore monumentale. Spre anul 770 i.Ch. apar reprezentari mitologice, probabil inspirate din operele lui Homer (Iliada si Odiseea). Intre anii 726 si 625 i.Ch. arta ceramica este puternic influentata de arta orientala.
Incepand cu secolul al VII-lea i.Ch. apare stilul negru, inventat in Corint si reluat de Atena care-l duce la apogeu. Se caracterizeaza prin reprezentarea unor figuri (lei, capre, hidre, motive mitologice...) de culoare neagra pe fondul rosiatic al argilei, si prin recursul la incizii. Prin anii 530-520 i.Ch. se impune stilul rosu (pe fond negru). Se disting in special, corpuri feminine si masculine.
Intre anii 480-479 i.Ch., in timpul razboaielor medice, Atena e ocupata de persi si atelierele de ceramica sunt distruse. Dupa refacerea lor, (secolul al V-lea i.Ch.) artizanii (pictorii) adopta un nou stil (se pastreaza insa stilul rosu) in care regasim elemente de decor (plante, flori). Picturile policrome sunt mai elaborate, pictorii manifestand o grija deosebita pentru nuante si transparenta vesmintelor.
In perioada helenistica, ceramica nu mai e pictata ci doar decorata. Exceptie fac artistii din Creta care nu renunta insa la pictura abordand, in special, scene mitologice.
( sursa http://www.revistamagazin.ro/)
http://www.schoolsliaison.org.uk/kids/greecepot.htm
